Anda, aşteaptă puţin, i-ai spus, cu buzele lipite de suprafaţa transpirată a receptorului, cred că e cineva la uşă. Nu, nu închide, aşteaptă puţin; mă întorc imediat. Ai sprijinit receptorul cu una dintre urechi de furca aparatului, însă cablul a rămas cumva agăţat de tine şi receptorul s-a zdrobit de podea, în urma ta, vărsându-şi în afară, ca o limbă inertă, bulbul metalic în care vocea Andei răsuna de parcă ar fi fost transcrisă într-o gamă mult mai înaltă decât cea firească. Aveai să pui totul la loc pe urmă, te-ai gândit, dacă Anda avea să mai aştepte puţin; la capătul celălalt se făcuse însă linişte. Cine e? ai întrebat, răsucind cheia în yală, cu grabă, însă de partea cealaltă nu era nimeni. În fanta de lumină a uşii crăpate cel care aşteptase, probabil, o vreme, se depărta acum, aranjându-şi paltonul, şi cu una dintre mâini vârâtă în buzunar. Aşteaptă, i-ai strigat, şi chemarea l-a făcut să se întoarcă pe bărbatul acela pe care nu-l puteai recunoaşte încă, în întunericul palierului. Când ţi-ai dat seama cine era, el apucase deja să intre în casă şi să-şi dezbrace paltonul. Numai puţin aşteaptă, i-ai spus, răsucindu-ţi privirea către locul unde aştepta receptorul, prăvălit pe podea, e cineva la telefon; fă-te comod, vin imediat. Ţi-a trebuit totuşi ceva vreme până ai înşurubat la loc colierul acela de plastic negru din jurul bulbului care se umpluse de pocnete surde. Alo, Anda, mai eşti încă acolo, mă auzi. Însoţită de zgomote de fundal şi destul de greu de distins, vocea Andei răspunse înfundat de la capătul celălalalt al firului, ca şi când ea însăşi ar fi avut de suferit de pe urma impactului cu solul al receptorului. Te-ai întors, Lena? Alo! Da, Anda. A venit cineva pe la mine, şi nu mai pot vorbi acum. Te rog nu te supăra. Vorbind, nu-l puteai vedea găsindu-şi locul pe fotoliul de la ferestră, însă îl puteai auzi cum ascultă, cum încearcă să distingă cuvintele lipite cu salivă de marginea spartă a receptorului care începuse să scoată sunete indistinse. Îhm, e el, cum de ţi-a trecut tocmai asta prin cap, i-ai răspuns Andei, care prăvăli în receptor un oftat scurt. Sigur, dar îi spusesem că voi fi toată săptămâna ocupată, şi că vineri voi pleca la părinţi, i-ai răspuns, iarăşi. Uite ce e, ne vedem luni, pentru că, după ce pleacă, nu mai am timp să te sun. Trenul meu e la ora opt fără zece. Da. Ne vedem săptămâna viitoare, miercuri sau joi, şi îţi povestesc totul. Bine. Da. Îhm. Am plecat acum. Ai grijă. Când te-ai întors în cameră, el se aşezase în fotoliul de la fereastră, şi îşi scosese deja pachetul de ţigări, pregătindu-se să fumeze. În mână ţigarea subţire tremura, preluând mişcările incontrolabile ale mâinii lui. I-ai oferit un pahar de rachiu, pe care nu-l refuza niciodată, şi l-ai întrebat de ce venise tocmai acum. Tu aveai să pleci în mai puţin de trei ore, şi trebuia să te pregăteşti de drum. Nu, nu trebuia să te conducă el la gară. Dacă insista? Treaba lui, putea să insiste, i-ai zis, mai curând în glumă, şi el ţi-a răspuns cu rânjetul lui strâmb, căzut într-o rână pe jumătatea stângă a feţei. L-ai lăsat acolo, şi te-ai dus în bucătărie, aducând o scrumieră mare, ovală, care ar fi putut cu greu trece drept altceva decât oală de noapte. Asta îţi spunea Ionică, de fiecare dată când o vedea, glumind pe seama ta, însă ţie nu-ţi pricinuia nici un rău. Şi la cât fumau ei amândoi, o scrumieră de mărime obişnuită ar fi fost mai curând nepotrivită.

Advertisements

4 thoughts on “Crima – partea I

  1. Ei, surpriză plăcută, până acum – vina mea, recunosc, pentru că am descoperit blog de curând -am citit numai versuri bine scrise. Acum îmi voi scoate pălăria virtuală şi voi spune că am lecturat proză bină scrisă. E reconfortant să citeşti astfel de postări, chiar şi la ore târzii din noapte…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s