Domnule Preşedinte Băsescu,

Nu sunteţi conducător de gară şi ţara asta nu-i un vapor care n-are nevoie de recitatori din Lorca sau de cititori din Kant ca să intre în port şi să stea bine acolo. Să trăiţi! Nu sunteţi, dar sunteţi pe cale să deveniţi primul dictator post-comunist al României, dacă nu v-aţi grăbit deja şi aţi luat-o înaintea cuvintelor mele. Şi la cum se gudură cu mâinile împreunate a rugămite fierbinte tot intelectualul mai răsărit pe lângă SPP-iştii domniei voastre, mi-e teamă că tinichigiii şi chelnării vor fi cu atât mai puţin pregătiţi să înţeleagă ce se petrece înainte să fie cu vreo cinci minute prea târziu.

Cred că jubilaţi, domnule Preşedinte, să vedeţi cum au sărit toţi meşterii cuvintelor să îndrepte ce-ai stricat matale cu barda ta hăhăitoare, pe care o balansezi, hipnotizant, deasupra capetelor noastre. Cum s-a grăbit toată lumea să explice ce voia să spună „de fapt” domnul Preşedinte, şi cât de greşit s-a înţeles totul, şi câtă rea voinţă din partea tonomatelor- filosofi care nu ştiu şi ei o meserii serioasă – brăţară de aur – şi atârnă de gâtul economiei româneşti ce duce atât de amară lipsă de tinichgii specializaţi şi de mecanici auto.

Numai idioţi ies de pe băncile şcolii, idioţi şi filosofi, pe rând, şi cu primii parcă ai mai avea ce să faci, îi mai pui prim-miniştri, îi mai trimiţi pe la câte o ambasadă, sau pe la câte o televiziune, dar cu ceilalţi parcă nu iese mare lucru.

Şi acum haideţi să ne prăpădim cu toţii de râs, să ne arătăm cu degetul unii pe alţii şi să ne facem că nu s-a întâmplat nimic grav, că e bine aşa cum e, că Preşedintele a glumit când a zis asta, că n-avea mitraliera în mână şi că n-a condamat la moarte pe nimeni, încă, pentru număratul categoriilor aristotelice sau pentru studiul lui Heidegger. Să râdem, aşa, apotropaic, şi „să trăim bine”. E un ordin.

Advertisements

14 thoughts on “Cine ar trebui sa ia atitudine?

  1. Cred că, de fapt, domnul preşedinte dorea să spună cu totul altceva…
    Oricum, inspirat de gândirea domniei sale, ieri am condamnat comuna primitivă. E drept că eram beat…

  2. :). Eu o sa ma imbat acum. Ca sa fim chit:)
    Bun, voia sa spuna altceva. Dar sa fi spus atunci altceva. Si erata aceea facuta intr-o convorbire particulara, in care lamurea ca idioti “si-ar fi dorit” sa spuna, nu ca e neconvingatoare, dar e inca mai jignitoare. Domnia sa, Presedintele Basescu, e un badaran care are in spate o armata de consilieri de care nu tine seama.
    Eu ma astept ca atunci cand vorbeste presedintele, sa aiba un discurs coerent si echilibrat, dinainte conceput. Nu-mi trebuie un presedinte care sa stea, precum poetii, la mila inspiratiei.
    Ma declar oripilat.

  3. Eu nu-s oripilat, căci m-am tâmpit în facultate şi mi-am pierdut reacţia.

    Dacă aveam cap, mă făceam ospătar şi fugeam cu încasările, ca să investesc într-o tinichigerie…

  4. :)) mda, nici eu nu mai sunt oripilat..sunt pur si simplu dezamagit.. ar trebui sa ma dezobisnuiesc sa iau lucrurile in serios..si sa pun si eu bani de-o parte, sa deschid o laptarie; ca tot nu mai sunt de nici unele..:)

  5. La un moment dat, am fost surprins profund de unele declaraţii ale domnului Băsescu. Acum – fiindcă ele au devenit o anormalitate cotidiană – îmi permit să zâmbesc. Strâmb. Avem un preşedinte pe care ni-l merităm sau el are o ţară pe care nu o merită?

  6. Si eu am fost surprins, la un moment dat. Apoi, mi-am permis sa zambesc. Si tot stramb. Dar cred ca de data asta lucrurile au luat o turnura ingrijoratoare. Dilema ta e dilema multora – si a mea, desigur – si cred, sper ca o s-o rezolvam la alegerile din toamna. Daca se poate, in genere rezolva.
    O dimineata placuta, Cristi.

  7. Dragă Paul,
    Fără să-i iau apărarea lui Băse, trebuie să-ţi atrag atenţia asupra unui aspect al interpretării. Cazul lui Băsescu este foarte asemănător cu cel a lui Reagan. Cazul acestuia din urmă chiar este folosit ca exemplu în diferite teorii despre interpretare. Ăsta, Reagan, se pregătea să ţină o conferinţă. Cineva de la microfoane îl roagă să spună ceva ca să facă o probă. Să vadă omu’ daca merge sau nu microfonul. Reagan ia microfonul şi spune: “Peste câteva minute voi da ordin să fie bombardată Rusia”; întâmplarea a făcut ca microfonul să meargă, iar ceea ce a spus s-a auzit peste tot. Evident că ziariştii l-au încolţit după aceea, iar Reagan a spus ce era de spus, adică că a glumit şi că rostise fraza aceea şi că nu avusese intenţia să zică şi să facă ceea ce traza semnifica. De aici punerea accentului în teoriile interpretării pe diferenţa dinte intenţia autorului (ceea avea în cap respectivul) şi intenţia textului. Cele două nu sunt identice, iar ca să interpretezi corect trebuie să înţelegi diferenţa dintre ele. Aşa şi în cazul lui Băsescu.

  8. Ai dreptate, Iulian, desigur. Numai ca in cazul lui Basescu intentia nu e greu de identificat. Pentru ca Basescu nu are intentii complicate. El e, in fond, simplu si gandeste dintr-o bucata. In alb si negru. Sigur, se poate explica la nesfarsit si discuta pe tema “ce a vrut sa spuna, DE FAPT Basescu”. E totusi de retinut ca Basescu stia ca microfoanele sunt aprinse. Si ca o sa-l auda toata lumea.

  9. frumos pamflet, paul. lucrurile asa stau, fara indoiala. ceea ce ma mira insa dincolo de masura e ca multi, foarte multi comentatori de pe net sunt de partea domnului basescu. si printre prietenii mei sunt cativa care spun: da, are dreptate, tzara de meseriasi are nevoie, sa calibram invatamantul cu piata muncii. sa-l calibram, desigur, fara a face insa elogiul urechismului, fara sa trimitem copiii sa-l caute pe aristotel pe google.

    cred ca oamenii si-o cauta cu lumanarea. vor sa fie casapiti cu tot dinadinsul. multi isi doresc, poate, in secret acea cizma apasatoare. si ne mai intrebam cum de au tacut malc romanii sub 45 de ani de comunism…

  10. Acelasi lucru ma lasa si pe mine perplex. Mai ales ca nu e vorba de “oameni simpli”, ci de comentatori rasati, de oameni care daca ii intrebi care stiu sa faca diferenta intre stanga si dreapta, chiar daca si atunci cand nu e vorba de cele doua maini. De oameni care, in virtutea inertiei, se lasa purtati de valul Basescu. Si valul se pregateste pentru inca 5 ani, timp in care s-ar putea tranforma, fara greutate in tsunami.

  11. cred ca basescu e identificat, in mod gresit, cu un fel de spirit pragmatic al reformei. in acest sens sunt interpretate declaratiile sale. iar multi dintre acesti sustinatori ai sai vor sa vada spiritul spusei, si nu litera ei, si sunt gata sa treaca astfel peste toate neghiobiile si marlaniile.

    ma tem insa ca in spusa prezidentiala se gaseste prea putin din acel spirit pe care vor cu tot dinadinsul sa-l vada admiratorii sai.

  12. disponibilitatea asta a admiratorilor de a altoi “mladite de spirit” pe vorbele dintr-o bucata ale presedintelui e de-a dreptul induiosatoare. In fond, orice ar zice, o sa se gaseasca imediat gradinari priceputi, gata sa descopere aur acolo unde vad ceva stralucind, prin somnul auto-impus al spiritului lor critic si din nevoia viscerala de a avea pe cineva “acolo sus, care ii iubeste”..

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s