nu ştiu unde ar trebui să încep
am doar o vagă presupunere
mă aşez la masă numai ca să mânânc
mama îmi spune că ieri a fost cineva
pe la noi cât eu am fost plecat
eu stau în camera mea
cum locuieşte sufletul în trup
eu am tot felul de experienţe în afara corpului
atunci când ies din cameră şi îmi pierd cunoştinţa
mă simt bântuind pe străzi când visez
mă caut înnebunit prin cameră
în fiecare dimineaţă
în fiecare dimineaţă
mă caut înnebunit prin cameră
în fiecare dimineaţă
mama deschide geamurile şi mă lasă
afară mama nu ştie cum locuieşte
sufletul în trup
a fost cineva pe la noi, îmi spune,
cât ai fost plecat
şi paşii ei se apropie şi se depărtează de mine

Advertisements

3 thoughts on “si tot nu stiu de unde…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s