Pe jumatate visate

plecând

lăsam în urmă

mai ales culoarea mov

a pereţilor

zâmbetul tău

insectele care se legănau

grăbite peste noi

apa acidulată din pahar

care bolborosea mantre

mă împrăştiasem

în atâtea nimicuri

şi ciocul ascuţit al plecării

mă culegea acum

nepăsător

de pretutindeni

mâna începuse să-mi îmbătrânească

pe laba de metal

prietenoasă a uşii

când

trebuia să se întâmple

şi asta

scările au început să coboare

cu mine în grabă

spre stradă

acolo unde praful se aşezase deja

pe pantofi şi pe haine

plecând

lăsam în urmă la geamuri

pupilele mov nemişcate

ale vieţii pe jumătate trăite

pe jumătate visate.